După șapte lovituri asupra unor nave cargo în apropierea membrilor NATO România și Bulgaria, luna trecută, alianța condusă de SUA a anunțat că va desfășura aeronave de patrulare maritimă, radare și drone pentru a-și consolida flancul estic în Marea Neagră. Trei zile mai târziu, pe 23 octombrie, o altă navă a fost lovită imediat în afara apelor românești. Săptămâna trecută, o navă-container grecească a fost scufundată de drone navale în zona economică exclusivă a Bulgariei.
Atacurile arată că războiul maritim dintre Rusia și Ucraina se extinde într-o provocare pentru NATO, care i-a lăsat expuși pe membrii riverani precum România și Bulgaria. Analiștii militari au spus că au puține îndoieli că loviturile au fost rusești. Firma de securitate maritimă Ambrey a declarat că o dronă navală văzută în imagini video ale ultimei lovituri semăna cu o variantă rusească. Sidharth Kaushal, cercetător senior la think-tankul RUSI din Londra, a spus că, în opinia sa, este în mod incontestabil o escaladare.
Rusia neagă că vizează vecinii Ucrainei cu drone și afirmă că guvernele europene escaladează războiul din Ucraina prin furnizarea de ajutor militar. Ministerul rus al Apărării nu a răspuns unei solicitări de comentarii.
Multe dintre navele lovite în octombrie erau ancorate în apropierea unui canal românesc esențial folosit de Ucraina pentru exporturi sau navigau spre ori dinspre acesta. Una se afla în apele teritoriale românești; celelalte opt erau în zona economică exclusivă a României sau a Bulgariei.
Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră de la Middle East Institute, cu sediul la Washington, a spus că atacurile Rusiei țin cont de aversiunea Occidentului față de escaladare. Ea a afirmat că este vorba despre testarea acestor linii roșii, cu deplina conștiință că se va face tot posibilul pentru a se lua cele mai minimale măsuri, și a comparat acest tipar cu incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al NATO din ultimii ani.
Un oficial NATO a spus că acțiunile rusești menite să descurajeze aliații să sprijine Ucraina reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității și că angajamentul alianței de a apăra toți membrii, inclusiv pe cei de la Marea Neagră, este de nezdruncinat. Oficialul a spus că există o nevoie clară de capacități rentabile de combatere a dronelor și că alianța s-a angajat deja să investească peste 40 de miliarde de dolari în astfel de capacități în următorii cinci ani.
Pentru România, Marea Neagră este o rută comercială crucială și găzduiește proiectul offshore Neptun Deep, care urmează să facă din țară cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană anul viitor. O dronă navală s-a apropiat de Neptun Deep în august. Bucureștiul a acuzat Rusia de lovituri sistematice asupra navelor civile, dar s-a oprit înainte de a atribui atacuri individuale, invocând nevoia de probe criminalistice. Sofia nu a dat vina pe Rusia, dar a spus că unele dintre atacuri par să o avantajeze.
Loviturile vin în timp ce Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa, concentrându-se pe China. Statele Unite au retras 1.000 de militari din România anul trecut. Un înalt oficial român a spus că este un moment în relația transatlantică pe care Putin probabil vrea să îl folosească. Oficialul a adăugat că atenția UE și a NATO contează și că forțele lor se concentrează în prezent spre nord și spre statele baltice.
NATO și-a consolidat prezența înaintată întărită pentru statele baltice și Polonia. Joja a spus că nu a făcut același lucru în România, în pofida solicitărilor Bucureștiului, și că Bruxelles-ul și Washingtonul încă nu par să fi decis dacă Marea Neagră face pe deplin parte din angajamentul NATO. Oficialul român a subliniat nevoia presantă a României de interceptoare sol-aer și sisteme radar. Joja a spus că oferta limitată de arme de interceptare ieftine, agravată de războiul din Iran, este o problemă centrală pentru Occident.
Creșterea numărului de lovituri a strangulat o rută majoră pentru exporturile de cereale și petrol folosită de Rusia și Ucraina. Tomas Alexa, analist senior la Ambrey Analytics, a spus că cele două părți au lovit 317 nave comerciale și de alt tip în Marea Neagră și Marea Azov între mai și octombrie, de peste patru ori mai mult decât cele 74 de nave lovite în semestrul precedent. Ucraina a efectuat 137 de atacuri asupra navelor, față de 92 rusești, în trimestrul al treilea; în octombrie, Rusia a lovit 38 de nave, față de cinci lovituri ucrainene, a precizat Ambrey.
Rusia a exportat 0,3 milioane de tone metrice de cereale în septembrie prin Marea Neagră și Marea Azov, în scădere de la 4,74 milioane de tone metrice în aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor rusești de export consultate de Reuters. Ucraina a suspendat operațiunile în porturile sale de la Marea Neagră la sfârșitul lunii iulie din cauza atacurilor rusești și a redirecționat volumele către porturi fluviale de pe Dunăre, apoi prin Canalul Sulina al României și spre sud, prin sectorul românesc al Mării Negre. Chiar și pe această rută, exporturile de cereale prin porturile Ucrainei au scăzut la 0,81 milioane de tone metrice în septembrie, de la 2,1 milioane cu un an mai devreme, au arătat datele guvernamentale. Analistul naval și fost ofițer superior al marinei ucrainene Andriy Ryzhenko a spus că reducerea în continuare a acestor volume rămâne obiectivul principal al Rusiei, testarea NATO fiind obiectivul secundar.
Atacul de săptămâna trecută a avut loc în timp ce miniștrii apărării și șefii militari ai României, Bulgariei și Turciei, celălalt stat NATO de la Marea Neagră, se întâlneau la Sofia. Ministrul turc al apărării, al cărui guvern așteaptă răspunsuri de la Moscova și Kiev privind o propunere de încetare a focului maritim de anvergură limitată, a avertizat ambele părți împotriva unor noi atacuri. Turcia controlează tranzitul navelor de război prin Bosfor și Dardanele în temeiul Convenției de la Montreux.
Egiptul, Turcia și India se numără printre țările care fac presiuni pentru încetări ale focului pe mare, în condițiile în care prețurile globale la combustibil și cereale au crescut puternic. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a spus sâmbătă că există un interes internațional tot mai mare pentru o încetare a focului limitată. Rusia a respins o încetare a focului maritim de anvergură limitată, afirmând că i-ar oferi Kievului un răgaz. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus luna trecută că toată lumea vorbește despre motorină și uită de cereale și că, peste o lună sau două, toată lumea va începe să vorbească despre o criză agricolă.