Miniștrii energiei din UE, reuniți la Luxemburg pe 29 octombrie, au confirmat că statele membre speră să convină pe 6 noiembrie cât de mult să amâne Regulamentul blocului privind emisiile de metan. Direcția discuțiilor indică o amânare mai lungă decât întârzierea de un an propusă de Comisia Europeană.
România se numără printre țările care au susținut oficial un apel pentru o amânare de trei ani. Austria, Cehia și Slovacia au condus acel apel la un summit ministerial anterior, iar Belgia, Bulgaria, Ungaria, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, România și Suedia i s-au alăturat. Avizul a fost prezentat în cadrul summitului miniștrilor energiei de la Luxemburg.
Parlamentul European a adoptat propunerea cu o amânare de trei ani într-un vot din 22 octombrie și este pregătit să deschidă negocierile după ce statele membre își stabilesc poziția. Legiuitorii au folosit o procedură accelerată și nu au susținut calendarul de un an preferat de Comisie.
Un amendament depus de 36 de eurodeputați, în principal din România, prelungește termenul în care producătorii de petrol și gaze din UE trebuie să raporteze atât emisiile la nivelul sursei, cât și pe cele la nivelul amplasamentului. Companiile trebuie să raporteze datele privind amplasamentele pe care le operează până în februarie 2030 și pe cele privind activele neoperate până în august 2031.
Potrivit textului parlamentar, importatorii de gaze, țiței și cărbune ar avea până la 31 mai 2031 pentru a arăta că contractele de aprovizionare pentru anul precedent respectă normele UE privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de metan. Importatorii și producătorii din UE ar avea până în august 2031 pentru a raporta intensitatea metanului produselor comercializate în UE. Normele se aplică în continuare contractelor semnate sau reînnoite după 4 august 2024.
Prevederile ar amâna normele care impun importatorilor de combustibili fosili să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan din amonte, care urmează în prezent să se aplice de la 1 ianuarie 2027. Ar fi amânate și cerințele conexe ca importatorii și producătorii din UE să raporteze intensitatea metanului și, ulterior, să o mențină sub valorile maxime permise.
Subiectul nu figura pe agenda summitului de la Luxemburg, iar după confirmarea din 26 octombrie că discuțiile la nivel de diplomați vor fi amânate cu o săptămână nu se aștepta un acord politic. Ministrul irlandez al energiei, Darragh O’Brien, care a prezidat în numele președinției irlandeze a Consiliului, le-a spus reporterilor că există dorința de a găsi un compromis funcțional care să țină seama și de votul Parlamentului și că lucrările continuă.
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a spus că un an i se pare suficient. Nu a răspuns direct dacă Comisia își va retrage propunerea. A spus că vrea să vadă ce pot conveni Parlamentul și Consiliul, că Comisia va ajuta la facilitarea discuției și că a existat un motiv pentru care a înaintat propunerea pe care a înaintat-o. Tratatele UE permit Comisiei să retragă o propunere dacă colegiuitorii îi denaturează sau îi anulează intenția, însă propunerea însăși acceptă necesitatea de a amâna punerea în aplicare. Retragerea ei ar însemna menținerea calendarului inițial.
Ministrul belgian al energiei, Mathieu Bihet, le-a spus reporterilor că țara sa va insista ca problema să fie discutată în acea zi și că susține abordarea de trei ani a Parlamentului. În timpul reuniunii, ministra bulgară a energiei, Iva Petrova, a cerut o amânare de minimum trei ani, astfel încât operatorii afectați să aibă timp să se pregătească și condițiile de conformare să fie aplicabile. Secretarul de stat german pentru energie, Frank Wetzel, le-a spus reporterilor că o abordare realistă este importantă și că Comisia mai are de lucru la certificarea emisiilor. A spus că este încrezător că discuțiile din trilog pot produce un aranjament tranzitoriu.
Spania a fost cel mai vocal opozant al unei amânări. Ministra tranziției ecologice, Sara Aagesen Munoz, nu a fost la reuniune, care a avut loc la o zi după un accident feroviar mortal din Spania. Ea a spus anterior că nu este favorabilă niciunei amânări și că va dori ca perioada să fie limitată.
Legiuitorii au aprobat și amendamente ale grupurilor de centru-stânga și de centru, astfel încât importurile de energie din Rusia să nu beneficieze de calendarul mai lung. Termenele existente s-ar aplica combustibililor produși în țări sancționate de UE sau exportați din acestea, astfel cum sunt definite de Comisie, iar importatorii ar trebui să raporteze separat acele volume în încărcăturile mixte. Raportul prezintă acest lucru ca un semn al angajamentului politic continuu de a elimina treptat gazul și GNL-ul rusesc în cursul anului 2027. Eurodeputații vor, de asemenea, ca Comisia să raporteze privind punerea în aplicare până la 1 iulie 2029 și au propus modificări juridice suplimentare dacă problemele de implementare sau o amenințare la adresa securității aprovizionării continuă.
Grupuri din industrie, inclusiv Energy Traders Europe, Eurogas și Asociația Internațională a Producătorilor de Petrol și Gaze, le-au scris liderilor UE mai devreme în octombrie că o amânare este un pas util, dar că este nevoie de mai mult de un an. Pe parcursul verii, Comisia îndemnase țările să pună în aplicare la termen, renunțând în același timp la amenzi. Industria a criticat acea orientare, iar în septembrie Comisia a acceptat o amânare mai scurtă decât cea cerută de majoritatea guvernelor și de Parlament.