Sari la conținut
Urmăriți știrile din România, care acoperă afacerile internaționale, diplomația, evoluțiile transfrontaliere și evenimentele globale care implică țara.
8 min de citit

O analistă română trasează fereastra de opt săptămâni a politicii externe a lui Trump

Ioana Constantin-Bercean afirmă că Donald Trump ar putea lua în continuare decizii de politică externă greu de anulat între 4 noiembrie și 3 ianuarie, inclusiv privind Europa, Ucraina și trupele americane.

Redacție

Etapa finală a alegerilor intermediare din SUA cade în noaptea de joi, când pot apărea și primele rezultate parțiale. Cercetătoarea română Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu și în politica SUA, susține că Donald Trump ar avea în continuare o deschidere rară din 4 noiembrie până pe 3 ianuarie, când noul Congres își preia mandatul, chiar dacă republicanii pierd controlul.

Ea spune că se decid întreaga Cameră a Reprezentanților, 35 de locuri în Senat și 36 de funcții de guvernator, ceea ce îi fixează marja de manevră în ultimii doi ani ai mandatului. Pentru publicul care urmărește Strâmtoarea Hormuz, Kievul sau flancul estic, spune ea, perioada de dinaintea instalării noului Congres contează cel mai mult. În viziunea ei, deciziile greu de oprit, de la lovituri militare până la acorduri majore, au cele mai mari șanse în aceste opt săptămâni.

Constantin-Bercean amintește că președinții nu sunt pe buletinul de vot, dar că Trump a transformat scrutinul într-un referendum despre propria persoană. La un miting din Durant, Oklahoma, la începutul lui octombrie, el a spus că, dacă nu vor câștiga, va fi pus sub acuzare. Ea notează că democrații conduc în intenția generică de vot cu 8–9 puncte. RealClearPolling îi plasează pe democrați la 51,4% și pe republicani la 43,2%, o poziție mai puternică decât în 2018, când democrații au câștigat 41 de locuri în Cameră.

Ea citează aprobarea lui Trump la 37% în Silver Bulletin, a doua cea mai slabă valoare înainte de alegeri intermediare din 1946, doar Harry Truman având un nivel mai scăzut. În privința costului vieții, 25% aprobă și 70% dezaprobă. Modelul lui Nate Silver le acordă democraților o șansă de circa 95% la Cameră și de 78% la Senat. Votul anticipat a depășit 50 de milioane de buletine, un record pentru acest tip de alegeri. Pe baza acestor cifre, spune ea, republicanii pierd Camera, iar Senatul înclină spre democrați.

Ea consideră că sondajele pentru alegerile intermediare se apropie de obicei de rezultatul final. În 2022 media sondajelor era republican plus 2,7, iar rezultatul a fost republican plus 2,8. Ea spune că problema de acuratețe apare când Trump însuși este pe buletin: în 2016, 2020 și 2024, sondajele i-au subestimat pe republicani cu 2–3 puncte, pentru că alegătorii lui răspund mai rar. El nu este pe buletinul de marți. O eroare de 3 puncte nu ar schimba Camera, spune ea, dar ar putea schimba Senatul, unde democrații au nevoie de patru locuri în plus în state precum Texas, Kansas, Alaska, Ohio sau Carolina de Sud. După moartea lui Lindsey Graham în iulie, sora lui, Darline, este la egalitate 48–48 acolo cu pediatra Annie Andrews. În aprecierea ei, Camera pare decisă, iar Senatul se află în marja de eroare.

O Cameră democrată, spune ea, ar aduce citații și anchete, inclusiv privind costul războiului cu Iranul și o aeronavă de 400 de milioane de dolari primită din Qatar, în timp ce bugetul Pentagonului ar fi negociat cu Hakeem Jeffries. Un Senat democrat ar bloca și nominalizările, inclusiv un posibil loc la Curtea Supremă; Clarence Thomas are 78 de ani, iar Samuel Alito are 76. Punerea sub acuzare ar putea trece de Cameră, dar fără 67 de voturi în Senat ar rămâne un gest politic. Cu un Congres democrat, ea se așteaptă ca Trump să guverneze prin ordine executive și să se apere în comisii.

Pornind de la ipoteza că pierde Congresul, ea se așteaptă ca el să devină mai activ în exterior, pe măsură ce democrații îl constrâng în plan intern. Președinții care pierd Congresul într-un al doilea mandat se orientează de obicei spre politica externă, unde pot decide singuri. Ea îl invocă pe Ronald Reagan după 1986 și tratatul INF, precum și pe Barack Obama după 2014, cu acordul nuclear cu Iranul, JCPOA, și deschiderea către Cuba. Ea notează că exact cu 16 ani mai devreme, pe 3 noiembrie, Obama a pierdut 63 de locuri în Cameră și a spus ulterior că nu recomandă fiecărui viitor președinte să încaseze o înfrângere zdrobitoare ca aceea pe care a suferit-o el în noaptea respectivă. Trump, adaugă ea, are un interval suplimentar de circa opt săptămâni după vot și înainte ca noul Congres să fie instalat.

Ea prezintă trei scenarii. Păstrarea ambelor camere de către republicani este cea mai puțin probabilă, la circa 4%: Trump și-ar continua agenda legislativă și ar putea încerca o a doua lege fiscală și măsura federală privind identificarea alegătorilor, SAVE America Act, blocată în prezent. Chiar și atunci, republicanii au votat deja împotriva lui în privința tarifelor și a prerogativelor de război, iar disciplina de partid slăbește pe măsură ce se apropie 2028.

Câștigarea Camerei de către democrați, în timp ce republicanii păstrează Senatul, este estimată la circa 25%: blocaj legislativ, anchete și citații ale Camerei și un buget negociat cu democrații, în timp ce Senatul ar confirma în continuare nominalizații lui Trump, inclusiv judecătorii, cu majoritate simplă.

Rezultatul cel mai probabil, la circa 70%, este câștigarea ambelor camere de către democrați. Nominalizările lui pentru miniștri, ambasadori, judecători și, eventual, un judecător la Curtea Supremă ar avea atunci nevoie de un Senat ostil. Democrații ar putea trimite proiecte de lege pe care el le-ar respinge prin veto, iar anularea vetoului ar necesita două treimi în ambele camere, pe care, spune ea, nu le-ar avea.

Ea se așteaptă ca Mike Johnson să piardă funcția de președinte al Camerei, iar Hakeem Jeffries să devină președinte. Jeffries a anunțat un plan pentru primele 100 de zile care include anularea tarifelor lui Trump. Nu ar supraviețui unui veto, spune ea, dar ar fixa agenda și i-ar obliga pe republicani să voteze public. Următoarea campanie începe efectiv pe 4 noiembrie. Democrații nu au un favorit clar pentru cursa prezidențială următoare, în timp ce republicanii îi au pe JD Vance și Marco Rubio. Vance a spus că va decide după alegeri împreună cu Trump. El îi conduce pe republicani cu 51%, iar Rubio, cu 31%, a promis că îl va susține. O înfrângere grea l-ar lega pe Vance de un bilanț nepopular, inclusiv războiul cu Iranul. În rândul democraților, o măsurătoare New York Times/Siena o plasează pe Kamala Harris la 12%, pe Gavin Newsom la 9% și pe Pete Buttigieg la 7%. O victorie democrată marți în Texas sau Kansas ar lărgi harta pentru 2028; din perspectiva democrată, un Texas albastru este premiul politicii prezidențiale. Republicanii au deja un moștenitor, spune ea, în timp ce democrații au doar aspiranți.

În privința Iranului și a Orientului Mijlociu, ea spune că un Congres democrat nu ar putea schimba mare lucru, dar ar putea fi mai tăios în privința armistițiului comercial cu China. Negociatorii iranieni se află la Doha de trei zile. Marco Rubio spune că Trump nu a decis o nouă rundă de lovituri, iar Trump a promis doar că nu va lovi înainte de vot. Din ianuarie, un Congres democrat ar putea condiționa bugetul Pentagonului — senatorul Chris Murphy a spus-o explicit —, dar nu ar putea opri o operațiune. Armistițiul comercial cu China durează până pe 10 ianuarie, iar o nouă întâlnire Trump–Xi este posibilă la APEC, la Shenzhen, pe 18–19 noiembrie. Washingtonul este bipartizan în privința Chinei, spune ea, iar un Congres democrat ar fi mai dur cu industria cipurilor.

În privința Europei, ea spune că Congresul, din ambele partide, a fost aliatul cel mai constant al Europei la Washington. Când Pentagonul a oprit rotația brigăzii de la Mihail Kogălniceanu, președinții republicani ai comisiilor de apărare au protestat public. Democrații promit limite legale pentru retragerea trupelor. În privința Rusiei și a Ucrainei, primele discuții trilaterale de după februarie sunt anunțate pentru noiembrie. Democrații vor ajutor militar rapid și sancțiuni înscrise în lege, astfel încât să nu poată fi ridicate prin decret, cum s-a întâmplat pe 16 octombrie cu măsuri din legea lui Lindsey Graham. Riscul, spune ea, este un acord grăbit înainte de 3 ianuarie, peste capul Kievului.

Canada și America de Sud s-ar putea schimba și ele dacă democrații câștigă Congresul. Au fost impuse tarife de 50% Canadei, iar USMCA este renegociat. Camera a votat deja anularea tarifelor; vetoul le menține în vigoare, dar Ottawa are acum un motiv în plus să aștepte. Un Congres democrat ar cere socoteală pentru peste 240 de morți în lovituri asupra ambarcațiunilor din Caraibe și pentru acordul petrolier cu Venezuela de după Maduro. Luiz Inácio Lula da Silva, reales pe 25 octombrie, câștigă interlocutori la Washington.

Constantin-Bercean conchide că, în politica externă, alegerile schimbă mai ales costul și ritmul deciziilor lui Trump. Direcția rămâne la Casa Albă, iar cele opt săptămâni îi pot defini moștenirea de politică externă.

Sursă: adevarul.ro

alegerile intermediare din SUA · politica externă a lui Donald Trump · Ioana Constantin-Bercean · brigada de la Mihail Kogălniceanu · sancțiuni Ucraina · Congresul SUA · România afaceri internaționale și știri mondiale