Bulgaria organizează duminică, 25 octombrie, primul tur al alegerilor prezidențiale, într-un scrutin care va arăta cât de mult se îndreaptă țara către Moscova, la șase luni după un semnal politic similar. Rezultatul va decide dacă premierul Rumen Radev, considerat pe scară largă apropiat de Moscova și descris la nivel european drept noul Viktor Orban al UE, controlează efectiv principalele pârghii ale statului. Atacurile cu drone asupra navelor din Marea Neagră au readus relațiile cu Rusia și NATO în centrul campaniei.
Iliana Iotova, o colaboratoare apropiată a lui Radev care a devenit președintă după demisia acestuia, îl înfruntă pe candidatul opoziției proeuropene, Andrei Gyurov. Cel mai recent sondaj al agenției Myara o creditează pe Iotova cu 43,4 la sută și pe Gyurov cu 28,9 la sută. Kostadin Kostadinov, de la partidul radical pro-rus Renașterea, are 10,2 la sută. Un al doilea tur este aproape sigur, iar prezența la vot este estimată la circa 38–40 la sută. Pentru a câștiga din primul tur este nevoie de mai mult de jumătate din voturile exprimate, și numai dacă participă mai mult de jumătate dintre toți alegătorii cu drept de vot.
În urmă cu două săptămâni, avansul Ilianei Iotova față de Gyurov era cu șapte puncte procentuale mai mare. Diferența s-a redus pe măsură ce atenția de la Sofia s-a îndreptat spre Marea Neagră. În ultima lună, mai multe nave au fost scufundate în apele teritoriale ale Bulgariei și României în urma unor lovituri cu drone.
Publicația bulgară Mediapool afirmă că nu există o ruptură ideologică fundamentală între Iotova și Radev în privința Rusiei, a Ucrainei sau a încheierii războiului prin negocieri. Iotova a adoptat în general o linie similară cu cea a lui Radev, inclusiv opoziția față de sprijinul militar pentru Ucraina. Ea a susținut mai întâi că Bulgaria nu ar trebui să acuze o anumită țară fără probe concludente. Și Radev a spus că probele sunt insuficiente pentru a acuza o parte anume, recunoscând totodată că atacurile păreau să avantajeze Rusia. Ulterior, el l-a convocat pe ambasadorul Rusiei și a adoptat o poziție fermă. Iotova a acceptat apoi concluzia Consiliului European potrivit căreia Rusia este responsabilă.
Iotova a cerut o inițiativă diplomatică a tuturor celor șase țări riverane Mării Negre, inclusiv Rusia și Ucraina, în direcția unui posibil moratoriu privind dronele în zona maritimă. Ea a propus și consultări urgente cu România și Turcia pentru a îmbunătăți siguranța navigației și a proteja infrastructura critică și afirmă că Bulgaria ar trebui să joace un rol activ în eforturile de a pune capăt războiului, orice acuzație pentru atacuri individuale urmând să se bazeze pe probe. Gyurov a prezentat războiul ca pe o agresiune rusă, a cerut consultări în temeiul articolului 4 din tratatul NATO, a susținut continuarea asistenței pentru Ucraina și a cerut sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. Articolul 4 le oferă aliaților un cadru formal pentru a discuta amenințările la adresa securității lor și posibilele răspunsuri.
Mediapool relatează că Sofia vede România ca pe un partener important în dezbaterea privind siguranța în Marea Neagră. Pe 14 octombrie, Iotova și președintele României, Nicușor Dan, au convenit că cele două țări vor lucra pentru instituirea unui moratoriu asupra atacurilor din regiune. Dan a spus ulterior că România și Bulgaria vor coopera strâns pentru a promova în UE și în NATO măsuri mai ferme de combatere a dronelor, astfel încât navigația comercială în Marea Neagră să fie mai sigură. A doua zi, Radev și Dan s-au întâlnit la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Subiectul a fost securitatea pe flancul estic, după ce nave comerciale au fost scufundate de drone. Dan a spus că încercările Rusiei de a destabiliza societățile și de a reduce sprijinul pentru Ucraina sunt vizibile atât în România, cât și în Bulgaria, iar răspunsul este continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Politica externă rămâne în principal domeniul guvernului, astfel că o victorie a Ilianei Iotova ar continua cursul lui Radev fără un conflict intern. O victorie a lui Gyurov ar amenința și guvernul lui Radev. Politologul și fostul eurodeputat bulgar Svetoslav Malinov i-a spus publicației Mediapool că este convins că o victorie a lui Gyurov ar crea o nouă majoritate, diferită de cea aflată acum în parlament, și că guvernul nu și-ar duce mandatul până la capăt.
Iotova l-a susținut pe Radev când acesta s-a opus sancțiunilor UE împotriva patriarhului rus Kirill și a lui Vagit Alekperov, fostul proprietar al Lukoil. UE i-a scos ulterior pe amândoi de pe listă. Pozițiile ei publice favorizează o soluție diplomatică și o abordare mai prudentă a sancțiunilor împotriva Rusiei. Ea a spus și că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a înrăutățit grav securitatea în Marea Neagră și susține inițiative care includ un moratoriu propus asupra ostilităților pe mare.
Influența rusă rămâne o preocupare constantă în politica bulgară. Opoziția lui Radev față de ajutorul militar pentru Ucraina, criticile sale la adresa unor sancțiuni și apelurile sale la reluarea dialogului cu Moscova se suprapun peste multe narațiuni ale Kremlinului. Mediapool afirmă că presa bulgară este deosebit de expusă la relatări polarizante despre război, sancțiuni, prețurile la energie și riscul unui conflict mai larg și că nu există dovezi ale unei contribuții financiare rusești directe la aceste alegeri.
Iotova, în vârstă de 62 de ani, este o fostă prezentatoare de televiziune care și-a construit cariera în Partidul Socialist Bulgar, partidul foștilor comuniști, care l-a nominalizat pe Radev pentru președinție în 2016. A fost membră a Parlamentului European timp de zece ani, din 2007 până în 2017, apoi vicepreședintă în mandatele lui Radev. Radev, în vârstă de 63 de ani, este fost pilot de vânătoare și șef al Forțelor Aeriene Bulgare. După ce și-a fondat propriul partid, a devenit favoritul politic al aproape întregului electorat pro-rus și al unei mari părți a stângii tradiționale, potrivit Mediapool. La ultimele alegeri parlamentare din 2026, Partidul Socialist Bulgar nu a reușit să intre în parlament pentru prima dată în istoria sa. Radev a obținut o majoritate parlamentară absolută cu peste 44 la sută din voturi, a format un guvern monopartid cu un mandat de patru ani și a încheiat o criză politică de cinci ani, refuzând totodată să sprijine deschis Ucraina. O președinție Iotova ar putea lăsa practic toată puterea, pentru următorii câțiva ani, partidului său Bulgaria Progresistă. Adversarii politici avertizează asupra acestei concentrări a puterii.
Gyurov, în vârstă de 50 de ani, este finanțist, fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei și fost deputat al partidului liberal Continuăm Schimbarea. Este cunoscut pentru vederile pro-UE și pro-NATO și pentru pozițiile economice de centru. La începutul lui 2026 a fost prim-ministru interimar timp de trei luni. Guvernul său a fost lăudat de aproape toate partidele pentru organizarea a ceea ce au fost descrise drept cele mai corecte alegeri parlamentare din ultimii ani, iar el a acționat împotriva cumpărării de voturi. Mediapool afirmă că sprijinul său de până acum se limitează în mare măsură la alegătorii proeuropeni și liberali din marile orașe.
Potrivit constituției din 1991, autoritatea executivă aparține guvernului, iar președintele este menit să fie o figură apolitică ce reprezintă unitatea națională. Funcția dispune totuși de instrumente puternice. Președintele oferă mandatul de formare a guvernului după alegerile parlamentare, stabilește calendarul învestirii și trebuie să intervină atunci când majoritățile se prăbușesc. Președintele poate convoca alegeri generale anticipate și poate numi un guvern interimar de tranziție, alegând un prim-ministru dintr-o listă de înalți funcționari desemnată constituțional. Bulgaria a organizat opt runde de alegeri parlamentare în timpul crizei din 2021–2026. Ca președinte, Radev a ajutat în mod repetat la formarea guvernelor și a declanșat alegeri anticipate atunci când politica a ajuns în impas. În 2026 a demisionat din funcția de președinte, a fondat Bulgaria Progresistă și a câștigat alegerile parlamentare care au pus capăt crizei. Președintele numește formal și ambasadori, comandanți militari și șefi ai serviciilor de informații, cu aprobarea guvernului, emite decretele finale prin care sunt numiți președinții instanțelor supreme și procurorul general și selectează direct o treime dintre judecătorii Curții Constituționale. Președintele nu poate redacta legi, dar poate trimite un proiect înapoi în parlament o singură dată și îl poate sesiza Curții Constituționale.