PSD și PNL și-au adus acuzații reciproce privind finanțele publice lăsate de guvernul lui Ilie Bolojan, înainte de prima rectificare bugetară a cabinetului condus de Luca Niculescu. Disputa vizează deficitul bugetar, facturile neplătite, obligațiile acumulate ale statului și banii pe care România trebuie încă să îi încaseze în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, care a făcut parte atât din cabinetul Niculescu, cât și din cel al lui Bolojan, o dare de seamă publică asupra poziției financiare reale a țării, inclusiv facturile neplătite și lucrările deja executate, dar încă nefacturate. El a spus că partidul va analiza în fiecare lună modul în care sunt puse în aplicare măsurile din programul de guvernare și că obligațiile financiare trebuie evaluate clar înainte de adoptarea unor noi măsuri. Grindeanu a spus că, înainte de a începe reparațiile, guvernul trebuie să știe exact de unde pornește.
El a respins afirmația că solicitarea ar urmări să invoce o moștenire grea, lucru pe care, a spus el, l-a făcut Bolojan când a devenit prim-ministru. Grindeanu a spus că PSD vrea ca situația reală să fie publicată rapid, pentru ca partidul să poată face curățenie după austeritate, și a pus sub semnul întrebării rezultatele măsurilor fiscale ale lui Bolojan, în timp ce România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și o inflație ridicată. El a spus că, atunci când Bolojan a preluat funcția în mai și iunie anul trecut, a descris România ca fiind în incapacitate de plată și incapabilă să plătească pensiile și salariile, iar după un an și jumătate a descris situația drept colaps.
Grindeanu a invocat, de asemenea, un decalaj de circa 30 de miliarde de lei între deficitul de casă și deficitul calculat potrivit standardului european ESA și a cerut o explicație publică. Surse din PSD spun că Bolojan a lăsat noului executiv facturi neplătite de circa 50 de miliarde de lei.
Bolojan, acum lider al PNL, respinge ideea că i-ar fi lăsat cabinetului lui Niculescu o moștenire grea. El l-a acuzat pe Grindeanu că acționează ca un prim-ministru de facto și că stabilește agenda guvernului și a contestat interpretarea lui Grindeanu asupra cifrelor deficitului. A spus că evaluările ar trebui să țină cont de agențiile internaționale de rating: Moody’s a situat deficitul total al României pe 2026 la 5,8 la sută din PIB, Fitch la 5,9 la sută, iar Standard & Poor’s la 6,2 la sută. Bolojan a întrebat dacă Grindeanu contestă competența agențiilor și a spus că ar trebui să le spună acest lucru când se vor întoarce.
Fostul prim-ministru a spus că un deficit înregistrat la un moment dat din an nu trebuie confundat cu cifra de la sfârșitul anului, deoarece unele cheltuieli de investiții sunt făcute înainte ca fondurile europene aferente să fie primite. L-a comparat cu scoaterea unor sume mai mari din cutii de pantofi pentru a plăti cheltuieli și cu reumplerea lor ulterior, astfel încât suma planificată să fie acolo la sfârșitul anului dacă cutiile nu sunt golite din nou. A spus că PSD încearcă să justifice posibile derapaje bugetare și să evite măsurile necesare pentru controlul cheltuielilor publice și că Grindeanu fie nu înțelege nimic, fie, mai probabil, fabrică scuze pentru un eșec. A avertizat că o rectificare care permite noi cheltuieli fără controale ar putea pune în pericol ținta de deficit din acest an și că promisiunile politice fără acoperire financiară ar putea complica și bugetul pe 2027.
Cifrele publicate de Nazare arată deficitul bugetului general consolidat la 78,3 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, echivalent cu 3,81 la sută din PIB. În aceeași perioadă din 2025 acesta a fost de 102,47 miliarde de lei, adică 5,31 la sută din PIB. Deficitul de casă este, așadar, cu circa 24,17 miliarde de lei mai mic. Veniturile bugetare au crescut cu 11,9 la sută, iar cheltuielile cu 5,5 la sută. Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde de lei peste primele nouă luni din 2025. Nazare a prezentat rezultatele drept o confirmare a consolidării fiscale, în timp ce Ministerul Finanțelor a avertizat că rămân obligații semnificative, inclusiv titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, cheltuieli ale sistemului de sănătate și cereri de rambursare în cadrul schemelor de compensare a energiei.
România mai are de primit 6,43 miliarde de euro prin cererile de plată 5 și 6 ale planului de redresare. Nazare a spus că sumele care nu vor veni de la Comisia Europeană ar putea crește presiunea asupra bugetului național, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale. Costurile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni, cu 10,69 miliarde de lei peste aceeași perioadă a anului trecut.
Rectificarea bugetară este un prim test pentru noul guvern. Programul de guvernare o programează în termen de 30 de zile de la învestire, înainte de termenul legal de 30 noiembrie. Surse au declarat pentru Știrile ProTV că Grindeanu și Marian Neacșu au mers miercuri după-amiază la Palatul Victoria pentru a discuta rectificarea. Niculescu a spus că este logic să se cunoască starea finanțelor țării și că rectificarea este urgentă, evaluarea desfășurându-se în paralel cu pregătirea ei. Conform programului de guvernare, nevoile suplimentare din sănătate, asistență socială și cofinanțarea proiectelor europene urmează să fie acoperite prin realocări, fără majorarea deficitului. Ministrul finanțelor a avertizat că ultimele luni ale anului vor pune presiune pe buget și că consolidarea trebuie să continue, inclusiv în 2027. Se preconizează că disputa PSD–PNL se va concentra pe cât de mari sunt obligațiile statului, ce resurse mai rămân și dacă noul executiv poate îndeplini țintele de deficit asumate la nivel internațional.