În ziua alegerilor de mijloc de mandat din SUA, Donald Trump a anunțat că finanțarea anuală pentru Israel, de circa 4 miliarde de dolari, se va opri de la sfârșitul anului. Adevărul leagă decizia de nemulțumirea americană tot mai mare față de sprijinul pentru Tel Aviv și de presiunea electorală asupra republicanilor, care riscă să piardă Camera Reprezentanților și Senatul, pe măsură ce costurile cresc și susținerea pentru Israel scade în contextul a ceea ce ziarul numește genocidul din Fâșia Gaza, ocuparea Cisiordaniei și atacurile asupra vecinilor.
Într-un interviu acordat Adevărul, analistul de politică externă Cătălin Buciumeanu a spus că anunțul poate fi citit ca o măsură electorală. A susținut că Trump încearcă să răspundă percepției că premierul Benjamin Netanyahu dictează deciziile de la Casa Albă și că relația Washingtonului cu Israelul ar putea fi reevaluată în mod fundamental. Anunțul a fost făcut la Fox and Friends, în prima parte a zilei americane.
Buciumeanu a spus că americanii plătesc mai mult pentru motorină, benzină, alimente și alte bunuri, pentru că agricultura nu poate funcționa fără combustibil, și a legat acest lucru de două decizii pe care Trump le-a luat singur la Casa Albă, fără legătură, în opinia lui, cu Partidul Republican sau cu baza MAGA: un război tarifar îndreptat atât împotriva statelor prietene, cât și împotriva statelor pe care voia să le preseze, și războiul cu Iranul. În rândul membrilor și simpatizanților MAGA, a spus el, există o lectură neplăcută, potrivit căreia Trump nu avea niciun motiv să intre în acel război.
A invocat o analiză de securitate din 2025 a comunității de informații, sub Tulsi Gabbard, și o analiză de securitate a Pentagonului de la începutul lui 2026. Niciuna, a spus el, nu trata Iranul ca pe o problemă nucleară pentru Statele Unite în anii următori, ci mai degrabă în următoarele șase luni. Trump a atacat totuși Iranul anul trecut și, după 30 de zile, a declarat triumfător că bazele sale nucleare fuseseră distruse. Ostilitățile au reînceput la începutul lui martie anul acesta, cu o încercare de schimbare a regimului, pe motiv că Iranul era din nou mult prea aproape de dezvoltarea de arme nucleare.
Buciumeanu a spus că electoratul lui Trump s-a întrebat apoi dacă Israelul a avut un cuvânt de spus într-un pas făcut deși Pentagonul, CIA și comunitatea de informații nu vedeau Iranul ca pe un pericol iminent. Furia susținătorilor s-a îndreptat către Netanyahu. Concluzia lor, așa cum a formulat-o el, a fost că fie Netanyahu are ceva împotriva lui Trump, fie Trump este mult prea ușor de păcălit și nu i se poate opune. Oricare dintre variante, a spus el, este la fel de proastă pentru Trump. A descris decizia de a tăia toată finanțarea pentru războiul pe care Israelul îl poartă împotriva Siriei, Libanului, Iranului și Yemenului ca pe un răspuns la percepția că Netanyahu îi spune lui Trump ce să facă.
Întrebat dacă tăierea acelei finanțări în ziua alegerilor este de ajuns pentru ca un american obișnuit să încline balanța în mod decisiv până la sfârșitul zilei, Buciumeanu a spus că în mod cert nu este. A spus că mulți oameni care au avut o trezire politică îl văd acum pe Trump ca pe un mincinos patologic și că există o contradicție între ceea ce spune și ceea ce face. Un politician vorbește dintr-un unghi politic, a spus el, în timp ce cetățeanul trăiește cu consecințele, iar americanii trăiesc cu consecințele unei retorici pe care Trump încă refuză să o abandoneze.
În campania din 2024, a amintit Buciumeanu, Trump a spus limpede că, dacă ar fi fost președinte în locul lui George Bush sau al lui Obama, ori în perioada în care a început războiul din Vietnam, acele războaie nu ar fi început, nu doar că nu s-ar fi încheiat la timp. Campania s-a sprijinit pe merite pe care nu le-a putut onora. A promis că va pune capăt războiului din Ucraina în prima săptămână după ce ajunge la Casa Albă, însă acesta este deja al doilea an al celui de-al doilea mandat al său, iar negocierile nu au avansat decisiv. A început și un nou război în Orientul Mijlociu, care a ridicat prețurile în întreaga lume, nu doar pentru americani.
Buciumeanu a spus că promisiunea de a face America din nou mare și frumoasă și de a pune America pe primul loc pare să se aplice doar unui grup limitat de oameni de afaceri din jurul lui Trump și unor interese apropiate de administrația sa. Unii republicani care au votat pentru el în 2024 se îndreaptă încet către democrați, chiar și în state republicane, ceea ce, a spus el, explică sondajele mai slabe și o popularitate de circa 35–37%.
Întrebat dacă republicanii ar putea descoperi brusc că vor pierde Texas, Kansas și state asemănătoare pe care le-au dominat cel puțin în ultimii 30–40 de ani, a spus că acesta nu mai este ceva ce republicanii pot repara. Întrebarea este dacă astfel de excepții devin o tendință. A descris alegerile de mijloc de mandat ca pe un referendum asupra președinției lui Trump, motiv pentru care mulți candidați republicani nu au vrut să apară alături de el la niciun miting de campanie. Dacă tendința continuă, a spus el, democrații îi vor zdrobi în 2028.
Se aștepta ca, după ce democrații vor câștiga probabil atât Senatul, cât și Camera, cel puțin două figuri din administrația Trump să fie suspendate sau să li se blocheze autoritatea. L-a numit pe Robert Kennedy Jr., pe care l-a numit un personaj de desen animat care a distrus sistemul medical, și pe Pete Hegseth, despre care a spus că a politizat Pentagonul și a transformat armata SUA într-o glumă. Ambii, a spus el, vor fi audiați de multe ori și împinși să demisioneze. Ar începe și investigații privind politicile lui Trump și ordinele executive care au intrat în conflict cu valorile și modul de viață american.
Întrebat dacă aceasta repetă capcana democrată din 2018, când investigațiile și mai ales eforturile de destituire i-au permis lui Trump să se prezinte ca victimă, Buciumeanu a spus că nu mai este vorba despre un al treilea mandat. A mai spus că există mult mai mult material concret despre corupția din jurul lui Trump și despre oamenii aduși la Casa Albă pentru loialitate. A indicat discuțiile de pace privind Ucraina purtate de doi trimiși speciali, Steve Witkoff și ginerele lui Trump, Jared Kushner, despre care a spus că negociază amândoi contracte de miliarde de dolari cu oligarhi ruși, în afara diplomației economice americane și a sistemului american.
Dincolo de un obiectiv care ar fi trebuit să fie pacea în Ucraina, a spus el, Vladimir Putin a încercat, în discuțiile cu cei doi, să separe negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina de dosarul economic al relansării relațiilor cu Statele Unite și a reușit să pună acest subiect la propria discreție. Americanilor care au trăit Războiul Rece, a spus el, nu li se poate spune că Rusia, ca succesoare a Uniunii Sovietice, a devenit brusc acceptabilă pentru Washington și că a face afaceri cu ea este onorabil. Nimeni în Statele Unite nu crede asta, oricât de practică și oportunistă ar părea povestea.
Un sondaj de luna trecută, citat în interviu, a constatat că 56% dintre americani vor ca ajutorul financiar pentru Israel să fie cel puțin limitat, dacă nu oprit cu totul. Cei care voiau să fie oprit complet erau 35%, față de 21% care voiau doar o reducere.
Buciumeanu a spus că problema îi privește și pe europeni, pentru că tendința nu ține doar de Israel, ci de implicarea americană în întreaga lume. Șomajul crește în Statele Unite, inflația este greu de suportat, iar prețurile la alimente și combustibil au crescut. Americanii se gândesc că ar trebui să se ocupe de propriile probleme înaintea celor globale.
A numit acest lucru un pericol pentru Europa și mai ales pentru România, pentru că unii politicieni din România încă cred că America va fi prezentă într-un posibil conflict. Nu va fi, a spus el. America va oferi cel mult informații, poate imagini din satelit, sau sprijin politic declarativ de pe o platformă oficială, cu apeluri la respectarea relațiilor internaționale și la apărarea Occidentului și a valorilor sale.
Întrebat dacă americanii obișnuiți ar fi ajuns la această concluzie dacă Tel Aviv nu ar fi mers atât de departe cu genocidul din Gaza, ocuparea Cisiordaniei sau invadarea altor vecini, a spus că mai degrabă ar spune că nu și că sprijinul pentru Israel ar fi continuat probabil. Relațiile vor trebui acum reluate pe alte baze și pe alte principii. Până acum, America și-a asumat acea responsabilitate față de Israel, dar a venit vremea unei socoteli. Problemele interne ale SUA sunt mai mari și, din punctul de vedere al cetățeanului american, mai importante decât cele din Orientul Mijlociu. Iritarea electoratului a devenit destul de intensă în ultima vreme, a spus el, și din cauza lobby-ului israelian din jurul Casei Albe și al Congresului. El crede că America își va reevalua în mod fundamental atașamentul nu doar față de Israel, ci și față de Orientul Mijlociu și de lume în general.