Discuțiile României cu executivul american se intensifică înaintea alegerilor americane din 3 noiembrie. Elbridge Colby, subsecretar al apărării al SUA, este așteptat miercuri, 4 noiembrie, la București, pentru discuții privind o posibilă contribuție financiară a României la menținerea trupelor americane în țară. Ministrul de externe Dan Neculăescu a spus că a făcut deja o ofertă părții americane, fără să dea cifre privind costul sau numărul soldaților care ar rămâne.
Republicanii dețin în prezent majorități în ambele camere ale Congresului. Sondajele sugerează că democrații ar putea prelua Camera Reprezentanților, în timp ce rezultatul pentru Senat este incert. Sunt disputate toate cele 435 de locuri din Cameră și 35 din cele 100 de locuri din Senat. Nota arată că, dacă democrații ar controla Congresul, ar avea trei pârghii relevante și pentru România: legea de autorizare a apărării, bugetul și investigațiile, inclusiv afacerea Guilfoyle. Alegerile pot restrânge marja de manevră a lui Donald Trump, dar el rămâne decidentul în politica externă până la încheierea mandatului, în ianuarie 2029.
Retragerea, în octombrie 2025, a unei brigăzi americane rotaționale din România a fost criticată de președinții republicani ai comisiilor pentru serviciile armate din Cameră și din Senat, care au susținut că măsura intra în contradicție cu presiunea Casei Albe asupra Rusiei. Articolul arată că reducerea nu a fost blocată de democrați și că strategia lui Trump a fost, de la început, una din care Moscova ar ieși mai puternică.
Legea americană de autorizare a apărării naționale pe 2026 interzice ca numărul trupelor americane din Europa să scadă sub 76.000 pentru mai mult de 45 de zile fără aprobarea Congresului. Legea anuală stabilește bugetul militar, politica de apărare și modul în care Pentagonul poate cheltui fondurile, inclusiv asistența externă, echipamentele și soldele. Pragul se aplică Europei în ansamblu, astfel că nu a oprit retragerea de anul trecut a brigăzii din România. Când Trump a semnat legea pe 2026, a adăugat o declarație prin care contestă limitele impuse puterilor sale de comandant suprem.
La sfârșitul lunii iulie, Colby a lansat o revizuire a posturii SUA în Europa, pornind de la ideea că continentul ar trebui să își asume rapid și ireversibil principala responsabilitate pentru apărarea convențională. NBC a relatat că una dintre opțiuni este retragerea a circa o treime din cei aproximativ 68.000 de soldați americani staționați în Europa. Nu este clar dacă ar fi incluse și statele care au rămas strâns aliniate cu Washingtonul.
Din mai, Trump a promis Poloniei încă 5.000 de militari. Washingtonul și Varșovia negociază o bază americană permanentă, plătită integral din bugetul polonez, pentru 10.000 de militari americani. România a oferit oficial să acopere costul menținerii trupelor americane pe teritoriul său. Banii pentru cofinanțarea acestor soldați ar putea fi incluși în bugetul de anul viitor. Planul este continuarea lucrărilor la Mihail Kogălniceanu, cu o investiție totală de 4 miliarde de euro eșalonată până în 2040, și nu construirea de la zero a unei noi baze americane.
Articolul descrie relația recentă ca una în care plata aduce prezență și arată că staționarea militară a intrat deja în acest tipar. Energia este prezentată ca un alt posibil atu de negociere, inclusiv prin Coridorul Vertical și afacerea Guilfoyle. Potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal, fosta ambasadoare a SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle, s-a lăudat că Washingtonul poate schimba orice guvern dorește, oriunde, după modelul căderii cabinetului Bolojan. Textul arată că o audiere a fostei ambasadoare ar putea scoate la iveală detalii ale înlăturării lui Ilie Bolojan dacă democrații conduc Congresul, adăugând totodată că aceste detalii sunt greu de dovedit.
Pe agendă se află și mineralele critice. România deține zăcăminte pentru 57 de materii prime pe care Statele Unite le tratează drept critice. Un parteneriat tehnic între București și Washington acoperă cartografierea acestor zăcăminte, cu o investiție americană ulterioară în extracție și prelucrare în România. Un proiect separat este finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, evaluate la peste 7 miliarde de euro, cu sprijin financiar așteptat de la Banca de Export-Import a SUA. Țintele anunțate sunt electricitate de la Unitatea 3 în 2030 și de la Unitatea 4 în 2031.
Dacă democrații domină Congresul după vot, articolul arată că Ucraina ar primi mai devreme ajutorul militar necesar și că investigațiile privind oficiali republicani ar deveni mai eficiente. Echipa lui Trump este în continuare așteptată să negocieze cu Bucureștiul condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru ca trupele americane să rămână. Textul întreabă dacă România negociază doar pentru 1.000 de soldați americani, în timp ce Polonia pornește de la 10.000, atribuind diferența celor două economii și poziției de negociere mai puternice a Varșoviei.