La Kremlin, pe 9 octombrie 1944, Winston Churchill a împins peste masă o jumătate de foaie de hârtie. Aceasta propunea o predominanță rusă de 90 la sută în România și un cuvânt de spus de 90 la sută al britanicilor în Grecia. Iosif Stalin a bifat-o cu un creion albastru.
Dr. Martin Folly, istoric la Universitatea Brunel din Londra și coautor al unui studiu despre Churchill și Stalin, a numit acordul procentelor un târg limpede, cu sânge rece. La aceeași întâlnire, cei doi lideri au convenit să-i cheme la Moscova pe liderii polonezi din exil. Folly a declarat pentru Newsweek că Churchill nu se sfia să-și intimideze aliații polonezi, avertizându-i că un refuz ar scuti Marea Britanie de orice responsabilitate ulterioară față de ei.
Churchill a cedat România, unde armatele sovietice se aflau deja, și a obținut Grecia în schimb. Ulterior a scris că înțelegerea ar putea fi considerată destul de cinică. Profesorul Richard Toye, de la Universitatea din Exeter, coautor al unei cărți în curs de apariție despre Churchill și Rusia, face o distincție de motivație: a spus că Churchill acționa cu relativă bună-credință.
Newsweek folosește acel târg din 1944 pentru a testa modul în care Donald Trump gestionează relația cu Vladimir Putin și războiul din Ucraina. Pe 21 octombrie, emisarul lui Trump, Steve Witkoff, s-a întâlnit cu Putin la Sankt Petersburg pentru a noua oară. Articolul citează și înțelegerea lui Trump din 9 octombrie privind motorina rusă, precum și derogarea sa din 16 octombrie de la cea mai mare parte a sancțiunilor și tarifelor impuse Rusiei printr-o lege bipartizană pe care o semnase cu mai puțin de o lună înainte. Trezoreria a suspendat sancțiunile SUA asupra motorinei ruse până în aprilie 2027. Înțelegerea promite peste 300.000 de tone de motorină dintr-o dată, cantitate pe care analiștii o calculează ca fiind mai mică decât consumul SUA dintr-o singură zi. Parlamentari din ambele partide avertizează că relaxarea sancțiunilor va ajuta la finanțarea războiului Rusiei.
Motorina a costat în medie 6,18 dolari pe galon la mijlocul lui octombrie, față de 3,48 dolari la începutul anului. Trump numește prețurile mai mici pentru fermieri, crescători de animale și camionagi prioritatea sa cea mai importantă, i-a spus Kievului să înceteze loviturile asupra rafinăriilor ruse și spune că îi este mai greu să trateze cu Volodimir Zelenski decât cu Putin. A anunțat înțelegerea privind motorina în ziua în care oficiali ucraineni, britanici, francezi, germani, ai UE și ai NATO se întâlneau cu emisarii săi în Florida. Matthias Matthijs, de la Consiliul pentru Relații Externe, a spus că Trump a acționat fără să consulte pe nimeni din Europa.
Toye a spus că Churchill a rămas convins, până când a părăsit funcția în 1955, că întâlnirile personale, de la om la om, erau calea de rezolvare a marilor probleme internaționale. La Edinburgh, în februarie 1950, Churchill a cerut o discuție la vârf cu Moscova. Folly a spus că Churchill, susținător postbelic al unității europene, ar fi vrut ca Europa să fie prezentă la un asemenea summit și i-ar fi putut sfătui pe ucraineni să cântărească realitățile situației lor. Thomas Graham, de la Consiliul pentru Relații Externe, susține că pacea va trebui încheiată cu Putin.
Toye a spus că, în anii 1950, convingerea lui Churchill era că un discurs ferm, susținut de amenințări suficient de credibile, inclusiv amenințări nucleare, putea face Moscova să vadă rațiunea. La Fulton, în Missouri, în 1946, Churchill a spus despre ruși că nu există nimic pe care aceștia să-l admire atât de mult ca forța. Testul articolului este dacă canalul de la Sankt Petersburg produce un armistițiu pe care Kievul și Europa îl semnează, cu garanții care rezistă pe durata unei ierni de escaladare rusă așteptată. Dacă relaxarea sancțiunilor nu aduce nici un armistițiu durabil, nici motorină mai ieftină până la alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, Trump va fi cheltuit forța pe care Churchill credea că Moscova o respecta, primind puțin în schimb.