România se clasează pe locul 40 între cele mai mari economii ale lumii, cu un produs intern brut estimat la 470,09 miliarde de dolari în 2026, potrivit celor mai recente prognoze ale Fondului Monetar Internațional. În termeni nominali, economia este mai mare decât cele ale Bulgariei, Serbiei și Ungariei, însă perspectiva pentru acest an indică o contracție de 0,5%, potrivit Visual Capitalist.
Cifrele se află în World Economic Outlook din octombrie 2026, care prezintă estimări pentru economiile din întreaga lume. România este evaluată la circa 470 de miliarde de dolari, înaintea unor economii precum Hong Kong și Pakistan și în urma Africii de Sud.
Statele Unite sunt pe primul loc, cu un PIB de 32.640 de miliarde de dolari, urmate de China, cu 21.550 de miliarde de dolari. Împreună, cele două reprezintă peste 42% din producția economică mondială. Germania și Japonia completează primele patru, care generează circa jumătate din PIB-ul global. Economia mondială este estimată să depășească 128.000 de miliarde de dolari până la sfârșitul lui 2026, cu circa 20.000 de miliarde de dolari peste nivelul din 2023.
Dincolo de dimensiunea nominală a economiei, FMI vede o traiectorie mai puțin favorabilă pentru România. Fondul estimează o scădere a PIB-ului real de 0,5% în 2026, ceea ce înseamnă că activitatea economică va fi mai redusă decât în anul precedent. PIB-ul pe cap de locuitor este estimat la 24.740 de dolari, iar PIB-ul la paritatea puterii de cumpărare ajunge la 942,93 miliarde de dolari internaționali. PIB-ul nominal măsoară producția la prețurile curente, în timp ce măsura puterii de cumpărare ajustează diferențele de prețuri dintre țări, astfel încât cifra mai mare în dolari internaționali nu este o estimare alternativă a economiei la cursurile de schimb ale pieței.
Analiza finanțelor publice a FMI arată că, în 2024, veniturile guvernamentale ale României au reprezentat 31,25% din PIB, iar cheltuielile publice au ajuns la 39,93% din PIB. Diferența a fost de 8,68 puncte procentuale din PIB. Cheltuielile guvernamentale primare, fără dobânzi, au fost de 37,87% din PIB, iar dobânzile la datoria publică au reprezentat 2,06% din PIB.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o contracție de 0,4% în 2026, față de o creștere de 0,1% în prognoza anterioară, o revizuire în jos de 0,5 puncte procentuale. Cifrele din spatele rectificării bugetare arată o contradicție aparentă: economia este estimată să scadă cu 0,4% în 2026, însă PIB-ul nominal urcă la 2.086,3 miliarde de lei, de la 2.056 miliarde de lei în prognoza anterioară. Deflatorul PIB a fost revizuit în sus de la 7,2% la 8,5%, reflectând prețuri mai mari, astfel încât bunurile și serviciile valorează mai mult la prețurile curente chiar dacă activitatea reală se contractă. Contribuie și datele actualizate privind PIB-ul din 2025. PIB-ul nominal a fost revizuit în sus la 2.086,3 miliarde de lei, de la 2.056 miliarde de lei în prognoza de primăvară și 1.916 miliarde de lei în 2025, potrivit prognozei actualizate pe termen mediu 2026–2029, pregătită pentru rectificarea bugetară, a relatat Agerpres.
Documentul CNSP spune că tensiunile geopolitice mai acute din Orientul Mijlociu au creat un nou șoc pe piețele internaționale de energie, afectând prețurile carburanților și costurile de producție și transport. Pentru România, aceste efecte s-au suprapus cu consolidarea fiscală și cu o inflație încă ridicată, reducând puterea de cumpărare și prelungind ajustarea consumului privat. Costurile mai mari în oferta internă, pe fondul unei cereri modeste, au afectat competitivitatea unor activități industriale și capacitatea lor de a reveni la nivelurile anterioare de producție.
Datele provizorii ale Institutului Național de Statistică arată că PIB-ul real a scăzut cu 0,6% în prima jumătate a anului 2026, reflectând dificultăți economice persistente, pe măsură ce activitatea industrială și unele servicii au scăzut.