Consiliul Fiscal al României spune că rectificarea bugetară întârziată ar putea lăsa în continuare deficitul de casă din acest an la nivelul presupus de 6,25% din PIB, în funcție de riscurile prezentate în opinia sa. Deficitul de casă al Ministerului Finanțelor pe nouă luni a fost de 3,8% din PIB, mult sub 5,35% în aceeași perioadă a anului precedent. Consiliul spune că acest rezultat trebuie citit și în raport cu posibile întârzieri la plăți.
Opinia spune că rectificarea a venit târziu din cauza unei crize politice majore. Acea criză a creat incertitudine, a afectat economia dincolo de impactul contracționist al corecției bugetare și ajută probabil la explicarea investițiilor străine directe mai slabe. Un context internațional ostil a adăugat presiune: războaie prelungite, o nouă creștere a prețurilor la energie și materii prime denominate în dolari și o politică monetară mai strictă a Rezervei Federale și a Băncii Centrale Europene, care se transmite prin piețele financiare internaționale. Consiliul spune că rectificarea a fost prima urgență a noului guvern și va elimina unele întârzieri la plata facturilor.
Spune că o rectificare a fost necesară pentru a actualiza veniturile și cheltuielile proiectate în raport cu execuția curentă și perspectiva macroeconomică. Rectificarea este menită, de asemenea, să finanțeze principalii ordonatori de credite până la sfârșitul anului, să mențină medicamentele, materialele medicale și serviciile medicale, să continue alte programe și facilități pentru elevi și persoane cu dizabilități grave și să stingă arieratele autorităților locale, ale instituțiilor publice locale și ale spitalelor publice din rețeaua locală.
Sumele discutate public ca întârzieri la plăți se încadrează, spune consiliul, în mai multe grupuri: posibile întârzieri la facturi deja prevăzute în cadrul programului Anghel Saligny; posibile rambursări de TVA; nevoi apărute în execuție, inclusiv în sănătate, pe care o rectificare este menită să le acopere; obligații neprevăzute, cum ar fi sume câștigate în instanță de magistrați; și suprapunerea din 2026 a proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, care a necesitat cofinanțare și arată un decalaj mare în rambursarea de către Comisia Europeană.
Consiliul spune că criza politică a făcut mai greu pentru România să emită obligațiuni și să asigure lichiditate și considerabil mai greu să finanțeze deficitul și să refinanțeze datoria publică. Cere o lectură echilibrată a discuțiilor despre zeci de miliarde de lei omise din conturi și spune că execuția bugetară a României este urmărită îndeaproape de Comisia Europeană și de agențiile de rating. România mai are de trecut un test de credibilitate în 2026 pentru a evita o retrogradare a ratingului suveran. Ajustarea deficitului în 2025 și 2026 a permis României să evite o retrogradare din partea principalelor agenții de rating, dar consiliul spune că o retrogradare devine iminentă dacă consolidarea fiscală este blocată. Prețurile împrumuturilor suverane reflectă viziunea piețelor asupra economiei, a consolidării fiscale și a politicii. Un guvern cu puteri depline a fost absolut necesar, în timp ce alegerile anticipate, cerute de diverse voci, ar fi prelungit criza și ar fi invitat o retrogradare.
Cel mai mare risc pentru execuția din acest an este absorbția fondurilor europene și rambursarea sumelor pe care România le poate primi și care sunt incluse în proiecția bugetară. Alte riscuri sunt alte șocuri externe și presiunea din partea unor obligații mai vechi sau recente ale statului, inclusiv cele față de magistrați, despre care consiliul spune că pot fi eșalonate pentru a atenua impactul bugetar. Reia că lupta împotriva evaziunii fiscale și a optimizării fiscale este esențială pentru a crește veniturile fiscale și a continua corecția fiscală și că cheltuielile bugetare pot fi, de asemenea, ajustate în acest scop.
O traiectorie mai slabă a PIB rămâne posibilă, dar în proiecția Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză este compensată de previziuni prudente pentru deflatorul PIB. Dezechilibrul extern rămâne ridicat: comisia proiectează un deficit de cont curent de 7,7% din PIB în 2026, mult peste pragul de 4% din procedura privind dezechilibrele macroeconomice a Comisiei Europene. Pe baza bugetului rectificat și a primelor nouă luni, Consiliul Fiscal vede loc pentru ca deficitul de casă să ajungă la 6,25% din PIB, în funcție de riscurile pe care le enumeră. Raportul Ministerului Finanțelor privind deficitul de casă este așteptat să clarifice poziția. Angajamentul României în cadrul procedurii de deficit excesiv este judecat pe deficitul european ESA, înregistrat pe bază de angajamente și finalizat după anul calendaristic, astfel încât amânarea plăților nu îl modifică.
Pentru fondurile structurale și de coeziune nerambursabile din cadrul 2021–2027, rata efectivă de absorbție la sfârșitul lui septembrie 2026 a fost de 30,8% pentru programele naționale și de 27,4% pentru programele naționale și regionale împreună, folosind datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene puse în raport cu cifrele Ministerului Finanțelor pe o bază comparabilă. În ansamblul planului de redresare, absorbția efectivă excluzând prefinanțarea a fost de 54,9%, cu 63,8% la granturi și 36,4% la împrumuturi.
Bugetul pe 2026 a presupus tragerea integrală a finanțării din planul de redresare programată pentru an, circa 8 miliarde de euro, din care 6,5 miliarde de euro granturi și 1,5 miliarde de euro împrumuturi, corelate cu cheltuielile planificate de investiții și reforme. Consiliul spune că primirea cererilor de plată 5 și 6 este decisivă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și pentru ținta de deficit.
Pentru rectificarea din 2026 și bugetul pe 2027, creditele din planul de redresare trebuie aliniate cu tranșele de plată rămase și cu plățile care pot fi efectiv făcute până la 31 decembrie 2026. Punctele de referință pentru 2027 sunt cheltuielile curente permanente cu personalul, asistența socială și dobânzile; impactul bugetar al legilor care intră în vigoare în 2027; diferențele de plată la contractele din planul de redresare; angajamentele legale pentru investițiile publice deja în curs; și angajamentele din instrumentul european de apărare SAFE. Deși bunurile și serviciile au fost revizuite în sus, consiliul spune că este nevoie de un control strict pentru a rămâne în anvelopa proiectată, iar pentru categoria de cheltuieli nou introdusă, legată de SAFE, este stabilit un plafon.