Premierul bulgar Rumen Radev a îndreptat critici voalate către România în legătură cu atacurile cu drone din Marea Neagră, sugerând că o presupusă provocare a Rusiei a urmat acelor lovituri. Într-o analiză a disputei, Gabriela Ciot, profesoară la Facultatea de Relații Internaționale a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fostă secretară de stat în Ministerul Afacerilor Externe, afirmă că Sofia mizează pe o recalibrare calculată și pe legăturile tradiționale cu Moscova, în timp ce tăcerea diplomatică a Bucureștiului ar putea fi o eroare strategică.
Radev a acuzat indirect România în legătură cu atacurile cu drone din Marea Neagră și a spus că țara sa a reacționat corect la incidentele maritime, fără a formula acuzații pe care nu le putea susține cu probe. Nu a numit România, dar a lăsat clar la ce țară se referea, și a spus că Rusia a fost provocată în acest fel. În opinia sa, România a învinuit Moscova fără nicio analiză prealabilă și, prin aceasta, poartă responsabilitatea pentru atacurile cu drone din Marea Neagră.
Vorbind la începutul săptămânii la cel de-al șaptelea Forum Economic de la Sofia și citat de trud.bg, Radev a spus că este singurul premier dintre cele trei state membre NATO de la Marea Neagră care l-a convocat pe ambasadorul rus și și-a expus poziția foarte clar. A adăugat că are principii: când acuză pe cineva, trebuie să aibă probe clare și nu poate face acest lucru pe baza unor sloganuri. De altfel, Radev este în general considerat un politician favorabil Moscovei. Declarațiile sale au stârnit reacții și în interiorul Bulgariei, iar opiniile au fost împărțite. Deși nu a numit România, unii dintre compatrioții săi i-au reproșat că acuză Bucureștiul.
Ciot, expertă în negocieri internaționale și fostă candidată la funcția de comisar european, a explicat cum trebuie citită critica lui Radev la adresa României privind dronele pe care Bucureștiul le atribuie Rusiei. În opinia ei, reacția lui a venit și pe fondul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din Bulgaria. Percepția din țara vecină de la sud de Dunăre este în general favorabilă Federației Ruse, iar Sofia și Moscova au legături istorice care au supraviețuit alegerii Bulgariei de a adera la Uniunea Europeană.
Ea a spus că afirmația lui Radev, potrivit căreia atribuirea publică de către România a atacurilor cu drone Rusiei a provocat noi atacuri, poate fi citită în parte ca o postură electorală, care îi consolidează imaginea internă de pragmatist ce protejează Bulgaria de o confruntare. Mai fundamental, a spus ea, aceasta arată liniile de politică externă pe care Sofia intenționează să le consolideze: o recalibrare deliberată în direcția menținerii canalelor deschise cu Moscova, chiar cu prețul coeziunii aliate.
În opinia ei, România a acționat corect când a acuzat Rusia, iar rezultatul direct a fost o implicare mai serioasă a NATO, a Consiliului European și a Parlamentului European. Ea a spus că atribuirea făcută de România a produs rezultate concrete pe care tăcerea diplomatică nu le-ar fi adus: implicarea directă a secretarului general al NATO, Rutte, concluziile Consiliului European și o rezoluție a Parlamentului European care cere o operațiune navală a UE.
Lecția lui Ciot pentru București este să lege orice atribuire viitoare de cereri de acțiune coordonată, de exemplu cu Ankara, construind în același timp o capacitate mai rapidă, mai consecventă și mai credibilă pe Flancul Estic de a respinge diplomatic afirmații în chestiuni de securitate la Marea Neagră.
Ea a mai spus că România nu a reacționat în niciun fel la declarațiile lui Radev și că Bucureștiul ar fi trebuit să o facă. În opinia ei, lipsa unui răspuns formal s-a datorat probabil faptului că Radev a fost suficient de calculat încât să nu numească explicit Bucureștiul, oferind diplomației române un pretext confortabil pentru a nu se simți vizată direct. Ea a conchis că diplomația română ar fi putut fi prea diplomatică în acest caz, confundând eleganța tăcerii cu prudența strategică, când un răspuns rapid și ferm, chiar formulat indirect, ar fi oprit narațiunea să se impună.