Ambasadorul Indoneziei la București, Meidyatama Suryodiningrat, a spus că Jakarta a condamnat folosirea unilaterală a forței și încălcarea integrității teritoriale a Ucrainei, a votat pentru rezoluția Organizației Națiunilor Unite care condamnă atacul și a încercat să medieze. El a spus că efortul a eșuat.
El a spus că președintele de atunci, Joko Widodo, a fost primul lider asiatic și al doilea lider din afara Uniunii Europene, după Justin Trudeau al Canadei, care a vizitat Kievul și că, în 2022, a fost al doilea lider, după cancelarul austriac, care a călătorit între Kiev și Moscova. În 2023, ministrul apărării al Indoneziei, care este acum președinte, a prezentat o propunere de încetare a focului la Dialogul Shangri-La. Suryodiningrat a spus că aceasta nu a fost acceptată. El a întemeiat poziția pe articolul 2 din Carta ONU, care interzice folosirea unilaterală a forței, și pe capitolul VI, care impune soluționarea pașnică.
El a spus că tratativele de pace au eșuat în acea etapă pentru că nimeni nu era pregătit. A invocat o inițiativă elvețiană de la începutul anului precedent, alte eforturi și o ultimă tentativă a Statelor Unite. Dacă părțile sunt pregătite acum, a spus el, depinde de Statele Unite, Uniunea Europeană și Rusia. A descris poziția Ucrainei ca fiind clară: recuperarea întregului său teritoriu. Întrebările deschise, a spus el, sunt cât timp vor continua Washingtonul și UE să finanțeze și să sprijine armata ucraineană și cât timp va avea Rusia energia să continue.
Suryodiningrat a descris relațiile cu Rusia ca fiind bune și a spus că Indonezia menține legături diplomatice și comerciale, așa cum fac România și cea mai mare parte a Europei. El a spus că schimburile comerciale România–Rusia din ultimii doi ani au fost probabil comparabile cu schimburile Indonezia–România de acum patru sau cinci ani. Despre China, a numit Beijingul un vecin, un prieten și cel mai mare partener al Indoneziei, menționând totodată pretențiile teritoriale concurente, și a spus că nu se așteaptă la un război între ele. A spus că Indonezia urmează o politică externă independentă și activă, nu aparține niciunei alianțe militare și nu găzduiește nicio bază militară străină și a citat formularea președintelui său potrivit căreia o mie de prieteni sunt prea puțini, iar un singur dușman este prea mult.
Despre conflictul israeliano-palestinian, el a spus că sprijinul Indoneziei pentru Palestina se întemeiază pe constituția din 1945 și pe Conferința Asia–Africa din 1955, precum și pe Rezoluția 242 a Consiliului de Securitate, care acoperă Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est. A spus că o soluție cu două state începe cu recunoașterea Palestinei și că președintele său a afirmat același lucru la Organizația Națiunilor Unite. A susținut că România ar trebui să simtă empatie din cauza propriei istorii sub imperiile Habsburgic, rus și altele. A spus că Organizația Națiunilor Unite este în continuare necesară și ar trebui reformată, înainte de toate printr-o reprezentare geografică mai largă în Consiliul de Securitate. Despre tensiunile care implică Statele Unite, Israelul și Iranul, a numit situația un conflict, a spus că Indonezia se opune oricărei folosiri unilaterale a forței și a descris Jakarta drept un susținător ferm al Tratatului de neproliferare nucleară.
El a folosit interviul din podcastul Agenda Internațională și pentru a insista asupra relației bilaterale. România și Indonezia au legături diplomatice de 76 de ani, pe care le-a numit excelente și lipsite de dispute majore și, prin urmare, expuse riscului de a fi neglijate, în pofida celor aproximativ 10.000 de kilometri dintre ele. A îndemnat la o cooperare mai strânsă în educație și comerț. Indonezia importă circa 12 milioane de tone de grâu pe an, aproximativ întreaga producție anuală a României, însă exporturile de grâu românesc către Indonezia au fost zero timp de trei decenii, până anul trecut. A spus că partea superioară a platformei românești Neptun Alpha pentru Neptun Deep a fost construită în Karimun, Indonezia.
El a descris poziția României la Marea Neagră și rolul său de poartă spre Balcani și Europa Centrală și de Est drept strategice și a spus că dirijarea mărfurilor prin Constanța ar putea reduce tranzitul cu aproape o săptămână față de Rotterdam, Hamburg sau Bilbao. A spus că constrângerea este infrastructura, inclusiv continuarea lucrărilor la coridoare precum Dunărea. Ca membru deplin al UE, cu o dependență puternică de agricultură, a spus el, România poate ajuta la alinierea intereselor cu parteneri din afara Uniunii. A spus că Indonezia a aderat la BRICS în 2025 ca încă un cadru de dialog și o rețea comercială a Sudului Global și că Jakarta nu a pledat pentru dedolarizare.
Suryodiningrat a spus că numărul indonezienilor din România a crescut de la circa 300, când a sosit el în urmă cu aproximativ trei ani, la peste 1.200, în mare parte lucrători calificați în ospitalitate și unele posturi de birou, și că se simt ca acasă, în afară de iarnă. Mesajul său de încheiere a fost că distanța nu ar trebui să despartă cele două țări și că ambele pun dreptul internațional și instituțiile internaționale pe primul loc în politica externă.